Dovedesc prin ceea ce fac

Când simt să fac mai mult ca să exist

Sunt momente în care nu mă opresc la suficient.

Nu pentru că nu ar fi destul…
ci pentru că în mine apare senzația
că mai trebuie încă ceva.

Încă un rezultat.
Încă un pas.
Încă o dovadă.

Și merg mai departe.

Nu doar din dorință…
ci dintr-o nevoie fină de a simți
că exist prin ceea ce fac.

Ca și cum valoarea mea
se aprinde doar atunci când devine vizibilă.

Nu grăbesc oprirea.
Nu rup acest ritm.

Doar observ cât de mult fac…
și ce caut în acest „mai mult”.

Pentru că, dincolo de performanță,
există o nevoie simplă:

de a simți că sunt.

Și rămân puțin aici…

În locul în care existența
nu trebuie demonstrată…
ci doar recunoscută.

Iar, încet,
nu mai e nevoie să adaug mereu ceva în plus…

pentru că ceea ce sunt
nu începe odată cu realizarea,
ci este deja aici…

înainte de orice rezultat.

Din Emoțional  prin Apropiere și apoi prin Blândețe în

Dor de dulce· Dor de mângâiere · Dor de odihnă profundă · Dor de cald și moale